Aeronavele MiG-21 LanceR au fost suspendate de la zbor. Motivele Statului Major al Apărării

Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, a ordonat ca activitățile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române să fie suspendate, începând de vineri.

Blocarea la sol a aeronavelor MiG-21 LanceR a fost luată, a anunțat Ministerul Apărării, având în vedere incidența considerabilă a evenimentelor și accidentelor de aviație înregistrate pe timpul exploatării aeronavelor MiG-21 LanceR, soldate cu mai multe victime și aeronave avariate sau distruse, în scopul îmbunătățirii siguranței aeronautice și pentru prevenirea producerii evenimentelor și accidentelor de aviație prin reducerea riscurilor asociate defecțiunilor tehnice.

Ce se întâmplă de vineri

Potrivit MApN, în perioada suspendării activităților de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, Forțele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de luptă Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO.

Sistemele de apărare cu baza la sol din dotare vor executa misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă națională, precum și în cadrul Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană și Împotriva Rachetelor (NATO Integrated Air and Missile Defence System).

MApN a anunțat cu această ocazie că au fost dispuse în același timp măsuri pentru accelerarea demersurilor în vederea achiziționării celor 32 de aeronave F-16 din Novegia, care vor constitui, în perioada următoare, încă două escadrile.

„Proiectul legii de aprobare a acestei achiziții a parcurs etapa de transparență legislativă și se află în circuitul de avizare, urmând a fi prezentat Parlamentului României în cel mai scurt timp. Resursa disponibilă a aeronavelor din cadrul celor trei escadrile de avioane multirol F-16, care vor fi operate de Forțele Aeriene, asigură operarea lor pentru o perioadă de minim 10 ani și vor constitui o capabilitate operațională aeriană de tranziție către aeronavele F-35, de generația a V-a”, au tramis oficialii MApN.

Potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 2012, 2015 și 2019, Programul esențial de înzestrare ”Avion multirol al Forțelor Aeriene” prevede înzestrarea, graduală, a Forțelor Aeriene Române cu 48 de avioane multirol F-16, care vor constitui trei escadrile.

Șeful statului anunțase, în februarie, la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, că procesul de modernizare a forțelor aeriene va continua, urmând să fie achiziționate avioane de ultimă generație, F-35. „Noile tipuri de avioane intrate în dotarea Armatei, în special aeronavele F-16, permit executarea cu eficiență ridicată a tuturor misiunilor specifice. Procesul de modernizare a forțelor aeriene nu se va opri, însă, aici. Avem în vedere să achiziționăm și avioane de ultimă generație F-35”, a spus Klaus Iohannis.

Opt decese în martie

De amintit că acum o lună și jumătate, în seara zilei de 2 martie, o aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriană, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, prăbușindu-se într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei.

Potrivit datelor MApN, după declanșarea operațiunilor de căutare-salvare, un elicopter militar IAR-330 al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu a decolat în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG-21 LanceR. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța, la aproximativ 11 km de aerodrom. Pilotul avionului MiG-21 LanceR – căpitanul Costinel Iosif Niță, şi cei șapte membri ai echipajului elicopterului IAR-330 și-au pierdut viața în urma acestor accidente.

Mai recent, în 12 aprilie, pe timpul executării unui zbor de instrucție,  o aeronavă MiG-21 LanceR, aparținând Bazei 86 Aerienă Borcea, a înregistrat o problemă minoră legată de funcționarea trapelor trenului de aterizare.

Conform concluziilor preliminare privind cauzele prăbușirii aeronavelor MiG-21 LanceR şi IAR-330, din data de 2 martie, publicate de MApN în 23 martie, „din informațiile obținute în urma măsurătorilor şi a evaluărilor efectuate, analizei datelor extrase din sistemul de înregistrare a parametrilor de zbor şi de funcţionare de la bordul aeronavelor, audierii convorbirilor radio, examinării stării epavelor aeronavelor, studierii hărţilor sinoptice şi a condiţiilor meteorologice existente în zonele de impact la momentele producerii celor două catastrofe aeriene, comisiile au concluzionat că ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare”.

La acea dată s-a anunțat că, în conformitate cu procedurile referitoare la exploatarea aeronavelor militare, pe baza concluziilor preliminare, Statul Major al Forţelor Aeriene a luat măsurile necesare în vederea reluării misiunilor de zbor cu aceste aeronave: au fost revăzute şi actualizate procedurile de operare, au fost parcurse module de pregătire teoretică şi practică cu toate categoriile de personal aeronautic care operează aceste aeronave şi s-au executat verificări tehnice la toate aeronavele de tip MiG-21 LanceR şi IAR-330, toate variantele. „În urma aplicării acestor măsuri, a fost autorizată reluarea misiunilor de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR şi IAR-330, toate variantele”, se arăta în comunicatul MApN.

MiG-21 a fost proiectat ca un avion de interceptare de front

Potrivit Forțelor Aeriene Române, MiG-21 a fost proiectat ca un avion de interceptare de front, destinat să execute misiuni în condiţii meteorologice normale şi a zburat pentru prima dată în anul 1957. Avionul a intrat în producţie de serie în anul 1958, fiind echipat cu un motor cu reacţie Tumanski R-11, atingând forma finală un an mai târziu sub denumirea MiG-21F.

MiG-21 a fost proiectat ca un avion de interceptare de front, destinat să execute misiuni în condiţii meteorologice normale şi a zburat pentru prima dată în anul 1957. Avionul a intrat în producţie de serie în anul 1958, fiind echipat cu un motor cu reacţie Tumanski R-11, atingând forma finală un an mai târziu sub denumirea MiG-21F.

Variantele ulterioare au vizat mărirea tracţiunii motorului, îmbunătăţirea armamentului şi extinderea razei de acţiune, cele mai cunoscute variante fiind MiG-21 MF şi MiG-21 bis. Acestea au beneficiat de numeroase îmbunătăţiri ale armamentului, radarelor de bord şi sistemelor de bord, motoare mai puternice şi scaune de catapultare KM-1M.

Forţele Aeriene Române au primit în dotare primul avion MiG-21F-13 în anul 1962, iar ulterior au intrat în serviciu variantele MiG-21 PF (denumire locală MiG-21RFM), MiG-21 PFM (denumire locală MiG-21RFMM), MiG-21M şi MiG-21MF. De-a lungul timpului au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982.

În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne.

Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer).

În ceea ce privește avioanele F-16, potrivit informațiilor publicate de Forţele Aeriene Române, primele şase aeronave (cinci în simplă comandă şi una în dublă) modernizate la standardul F-16 MLU 5.2R, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române pe data de 29 septembrie 2016, următoarea serie de trei aeronave F-16 Fighting Falcon (două în simplă comandă și una în dublă) a ajuns în țară pe 15 decembrie 2016, iar ultima serie de trei aeronave de acest tip a sosit în țară în 28 septembrie 2017. Aeronavele au resurse de zbor, în medie de 4500 ore de zbor fiecare, ceea ce înseamnă că perioada de exploatare va fi de minimum 20 de ani, în condiţiile asigurării unui nivel minim 200 de ore de zbor anual pe avion.